-Opinii si comentarii


Mircea Micu s-a nascut pe 31 ianuarie 1937, la Varsand, judetul Arad. Poet si prozator, este profesor suplinitor la Scoala de surdomuti din Siria, timp de un deceniu, pana in 1967 si redactor la postul de radio aradean. Functionar la Fondul Literar si la Asociatia Scriitorilor din Bucuresti, va conduce dupa 1989 „Viata Capitalei”, fiind si inspector sef la Directia de Cultura din Primaria bucuresteana. Intre 2002 si 2004 este director al cotidianului „Cronica Romana”. Debuteaza in anii ’50 in „Scrisul banatean”, iar in volum in 1962 cu lirica pentru copii – „Izvorul”. Este colaborator si redactor la mai multe publicatii: Arges, Flacara, Urzica, Moftul Roman iar in ultimii ani conduce revista „Literatorul”. Universul literar al lui Mircea Micu este un fericit amestec de poezie traditionalista (Vanatoarea de seara, Poeme pentru mama), parodica (Dracul verde, Cititi-le ziua), memorialistica (Intamplari cu scriitori, Intamplari vesele cu scriitori tristi) si romane in linia ardeleneasca (Patima, Umbra). Dupa Dumitru Micu, poetul „transfigureaza universul rural, apoteozand trecutul, stramosii, parintii… sanctificand eroii neamului (Avram Iancu), creand un taram de lume mitica”. Cea mai originala parte a creatiei sale ramane – in viziunea aceluiasi critic – parodia, „refacand sclipitor stilurile multor poeti contemporani… intr-o descendenta ilustra, de la G. Toparceanu la Marin Sorescu, autorul fiind un spirit ludic prin excelenta”. Dorindu-i scriitorului sanatate, „La multi ani” si la cat mai multe carti reusite in continuare (cea mai recenta este antologia „Testament liric”), sa amintim mai jos cateva dintre cele mai importante ganduri si notatii critice despre Mircea Micu, ale unor colegi de breasla si prieteni. Totodata, maine, la Libraria „Mihail Sadoveanu” de la ora 14.00, se va lansa volumul de versuri olograf „Testament liric”, eveniment la care vor participa Fanus Neagu, Adrian Paunescu si actorul Eusebiu Stefanescu.
„De spusul si nespusul
Mircea Micu
„Unul din singuraticii si cei mai dragi oameni ai vietii mele este poetul, prozatorul, ironistul si, mai presus de toate acestea, omul
Mircea Micu. Dupa parerea mea natanga de vis, de noapte, de cosmar fericit, el este clontul varat in realul vietii mele din viata petrecuta a lui Eminescu, a lui Slavici si a lui Caragiale… De stau si sunt linistit, pe toate varfurile cu zapezi le numesc Mircea„. (Nichita Stanescu)
„Rareori in ultima vreme am avut o bucurie atat de completa ca la lectura micului, dar densului roman «Patima» de
Mircea Micu. In mod sigur nu numai pentru ca am regasit peisaje spirituale familiare – pusta aceea misterioasa pentru prima data intuita genial de Slavici – ci pentru ca, o data in plus, un talent autentic certifica infinitele valente ale realismului”. (Titus Popovici)
„Autorul acestei carti NU, e parodist (nici nu exista asa ceva) ci doar un cu totul remarcabil poet (NU numai poet, ci si prozator). NU se vrea amuzant, dar este cu evidenta cel mai bun umorist… ardelean. NU e un cinic, ci mai degraba un sentimental”. (Gheorghe Tomozei)
„Intr-un avertisment la «Dracul verde»
Mircea Micu sugereaza redactarea unor parodii la carti inca neaparute; tot acolo, neaga ironic ca in precizarile romanelor realist-problematice: «orice asemanare a prezentelor parodii cu cele originale este absolut intamplatoare». Daca va publica si o asemenea culegere de parodii fara modele, in cadrul sistemului complicat de referinte, evoluat de la «Dracul verde» la «Cititi-le ziua», Mircea Micu va atinge acel nivel al absolutizarii comice vizionare”. (Marian Popa)
„Avram Iancu, in viziunea lui
Mircea Micu, e un personaj din umbra gorunului etern, necrutator cu sine, sfasiat de dileme… un om care arde in propriul sau rug ca un martir”. (Adrian Dohotaru)
„Intreaga creatie a scriitorului, desi dominata de optimism, are si destule latente «melanholice», in spatele fiecarui suras ascunzandu-se si o lacrima. Este un rasu’-plansu’ al generatiei sale, dominata de Nichita Stanescu si de prietenul Fanus Neagu… Autor complex, trecand prin toate sertarele literaturii romane,
Mircea Micu este omul proiectelor totale, ludic si proteic, zeflemist si melancolic, de multe ori Personajul in sine depasind ca notorietate Creatorul”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: